Skip to main content
«Ai păzit Cuvântul Meu şi n-ai tăgăduit Numele Meu...» — Apocalipsa 3.8
-A +A

Bun-venit la GBV România

Acest site are ca scop vestirea evangheliei şi a adevărului creştin potrivit cu Biblia (Sfânta Scriptură).

Ne propunem:

  • să dăm un acces liber şi comod la citirea Cuvântului lui Dumnezeu
    (Biblia sau Sfânta Scriptură, care conţine Vechiul şi Noul Testament)
  • să ajutăm pe cititor să descopere calea mântuirii sufletului său
  • să prezentăm elementele esenţiale ale adevărului creştin potrivit Scripturii
  • să ajutăm pe cititor în înţelegerea Scripturii, care este Cuvântul lui Dumnezeu
  • să oferim resurse suficiente pentru ca cititorul să poată să crească în cunoaşterea adevărului creştin
  • să oferim posibilitatea de corespondenţă celor care doresc să ne împărtăşească întrebările lor

Sâmbătă, 23 August 2014

Învaţă pe copil calea pe care trebuie s-o urmeze …
Proverbe 22.6

Familia este locul marilor întâmplări sau… dezamăgiri, care afectează pozitiv sau negativ toate celelalte domenii ale vieţii. Experienţa vieţii de familie oferă un evantai de aspecte fericite sau triste. Iată un exemplu:

Copilul: Tata, pot să plec la joacă?

Tatăl: Sigur, du-te!

Mama (strigând): I-am spus că astăzi este pedepsit.

Tatăl: De data aceasta îl iertăm.

Comunicarea dintre soţ şi soţie este vitală într-o familie. Comunicarea poate fi comparată cu mortarul care ţine în picioare un zid de piatră. Copiii care nu fac ce le spun părinţii, procedează astfel din mai multe motive. Unul dintre motive stă în faptul că nici părinţii nu fac ce spun ei înşişi. Cu alte cuvinte, părinţii nu sunt consecvenţi. Părintele inconsecvent exprimă intenţii, despre care ştie că atât copilul, cât şi el nu le vor îndeplini. Însă părintele consecvent procedează total diferit. El exprimă intenţii realiste, pe care le transformă în fapte.

Cu cine ne asemănăm?

Sâmbătă, 23 August 2014

Şi Domnul a spus: „Simone, Simone, iată, Satan v-a cerut ca să vă cearnă ca pe grâu. Dar Eu M-am rugat pentru tine, ca să nu slăbească credinţa ta; şi tu, când te vei întoarce, să-i întăreşti pe fraţii tăi“.
Luca 22.31,32

În seria noastră de „oameni chemaţi pe nume de două ori“ i-am privit până acum pe Avraam, pe Iacov, pe Moise şi pe Samuel, în Vechiul Testament. Să remarcăm că fiecare dintre aceştia patru a fost chemat pe nume de către Iahve. Cei trei din Noul Testament, Marta, Simon Petru şi Saul din Tars, sunt chemaţi pe nume de Domnul Isus. O remarcabilă confirmare a faptului că Isus este Iahve!

Domnul începe discuţia cu Simon Petru printr-o afirmaţie uimitoare: „Simone, Simone, iată, Satan v-a cerut să vă cearnă ca pe grâu“. Această convorbire dintre Domnul Isus şi ucenicul Său se va dovedi a fi o piatră de hotar, un punct de cotitură în viaţa ucenicului. Domnul îi spune lui Simon despre dorinţa lui Satan de a-i cerne pe Simon şi pe ceilalţi ucenici, dar îi mai spune şi că S-a rugat pentru Simon. S-a rugat nu ca Simon să nu slăbească (Domnul ştia că aşa se va întâmpla), ci credinţa lui să nu slăbească. Cât de mult ne mângâie să ştim că Domnul, în timp ce cunoaşte totul despre noi, slăbiciunea noastră şi tendinţa noastră spre cădere, totuşi mijloceşte ca să nu slăbească credinţa noastră!

Domnul S-a mai rugat ca, atunci când Simon va fi restabilit, să-i „întărească“ pe fraţii săi. Problema lui Petru fusese încrederea exagerată în el, în puterea lui proprie şi în dragostea lui pentru Domnul. Lipsa judecăţii de sine l-a făcut să se laude cu propriul curaj (Luca 22.33). Lecţia profundă pe care a învăţat-o prin căderea lui a fost să nu se încreadă în el însuşi, ci să se încreadă în harul Domnului şi în puterea Lui de a-l susţine. Ar fi trebuit să se laude cu harul Domnului, nu cu vitejia lui spirituală. În viitor, el avea să împărtăşească această lecţie cu noi, scriind despre „adevăratul har al lui Dumnezeu în care staţi“ (1 Petru 5.12).

Martie 2012

Martie 2011

Februarie 2011

Flux de date