Skip to main content
«Ai păzit Cuvântul Meu şi n-ai tăgăduit Numele Meu...» — Apocalipsa 3.8
-A +A

Bun-venit la GBV România

Acest site are ca scop vestirea evangheliei şi a adevărului creştin potrivit cu Biblia (Sfânta Scriptură).

Ne propunem:

  • să dăm un acces liber şi comod la citirea Cuvântului lui Dumnezeu
    (Biblia sau Sfânta Scriptură, care conţine Vechiul şi Noul Testament)
  • să ajutăm pe cititor să descopere calea mântuirii sufletului său
  • să prezentăm elementele esenţiale ale adevărului creştin potrivit Scripturii
  • să ajutăm pe cititor în înţelegerea Scripturii, care este Cuvântul lui Dumnezeu
  • să oferim resurse suficiente pentru ca cititorul să poată să crească în cunoaşterea adevărului creştin
  • să oferim posibilitatea de corespondenţă celor care doresc să ne împărtăşească întrebările lor

Marţi, 30 August 2016

… încercarea credinței voastre … să aibă ca urmare lauda, slava și cinstea …
1 Petru 1.7

Un prieten îmi povestea: De curând am văzut cum un șlefuitor de diamante a luat în mână o piatră prețioasă. Era neprelucrată și nu era frumoasă. A prins-o și a pus discul de șmirghel la 2.000 de turații pe minut să treacă peste ea. Piatra suspina. După un timp, meșterul o întoarse, ca să o șlefuiască și pe a doua suprafață. Piatra suspină din nou. Dar meșterul știa ce făcea. Tot mereu o prindea în altă poziție, tot mereu discul trecea peste ea. După ce a așezat piatra de cincizeci de ori, am întrebat: „Meștere, nici acum nu este destul?“. – „Nu, încă nu, eu nu fac lucru pe jumătate!“. Dar într-un final a scos piatra, mi-a dat-o și a spus: „Acum uitați-vă la ea! Dar nu mergeți cu ea la soare, soarele vă va orbi!“. Și iată, o lumină minunată strălucea din inima pietrei și se spărgea într-o mulțime de culori pe toate suprafețele șlefuite cu atâta greutate. – O lucrare de artă!

Dumnezeu Se străduiește pentru ai Săi, să-i transforme conform chipului lui Hristos. Pentru aceasta, El folosește tot felul de mijloace, care adesea nu ne plac: suferință, necaz, teamă, greutăți, prigoană, strâmtorare, supărare și dureri sufletești. Ce bine de noi, dacă stăm liniștiți, nu murmurăm și nu ne plângem, ci ținem cu tărie la dragostea Lui și ne încredem pe deplin în El! La final ne vom bucura și Îi vom mulțumi lui Dumnezeu, când vom vedea rezultatul slăvit al căilor Sale cu noi.

Marţi, 30 August 2016

Voi erați morți în greșelile și în păcatele voastre.
Efeseni 2.1

Dacă privim cu atenție la starea căzută a omului, ne dăm seama de nenorocirea adusă prin păcat și vedem, de asemenea, răspunsul deplin al lui Dumnezeu la această stare, prin evanghelie. Păcatul ne-a cufundat în moarte spirituală și trebuie să fim aduși la viață, dacă este să trăim față de Dumnezeu. A fi mort față de Dumnezeu este echivalent cu a fi viu față de lume și față de diavol; sunt două stări care izvorăsc una din cealaltă.

„Nu este niciunul care înțelege, nu este niciunul care-L caută pe Dumnezeu“ (Romani 3.11). Aceasta este o afirmație solemnă. Că nu există niciunul drept (versetul 10) este suficient de rău, însă este și mai rău că nimeni nu înțelege și că nimeni nu-L caută pe Dumnezeu, unde se găsește dreptate, pricepere și viață. Omul natural nu găsește nimic de dorit în Dumnezeu. Omul nu este drept, însă nici nu înțelege că nu este drept. El nu are nicio dorință după Dumnezeu, care este drept. Omul este mort față de Dumnezeu.

De îndată ce aceste lucruri solemne sunt înțelese, ne dăm seama că singura noastră speranță este ca Dumnezeu să pornească o lucrare în noi, prin îndurarea Sa suverană. Noi nu putem porni o lucrare decât în rău, însă, în ceea ce privește orice lucru care ține de Dumnezeu, suntem morți; prin urmare, orice mișcare înspre bine trebuie să pornească de la El.

Deci Dumnezeu trebuie să acționeze primul; dar cum va acționa El? Prin instruire sau prin educație? Nicidecum! Nu poate exista nimic bun până când El nu aduce la viață. Cuvântul din Noul Testament pentru „aducere la viață“ este format din două cuvinte: „viu“ și „a face“. Întreaga plinătate a Dumnezeirii este implicată în lucrarea de aducere la viață. Am fost aduși la viață prin asociere cu Hristos – viața Lui este viața noastră. Astfel, putem fi „așezați împreună în locurile cerești“ în El. Fiindu-ne dăruită o astfel de viață, suntem cu totul potriviți pentru un astfel de loc înălțat.

Flux de date